Through the looking glass...

Si-a asezat incet capul in poala mea si m-a privit.Am tresarit, zdruncinata de ochii lui albastri. N-am putut sa ma desprind.Intr-un tarziu, zambind frumos, m-a intrebat:
- Ce-ai vazut acolo?
I-am raspuns incet, soptit, de teama ca vantul sa nu-mi spulbere cuvintele inainte sa ajunga la el:
- Lumea...
Nu si-a putut ascunde zambetul decat ingropandu-si fata in palme:
- Acum dormi, i-am spus, mangaindu-i parul frumos, crescut pana aproape de umeri. Si-a alintat fata de palma mea alba si rece si a inchis cuminte ochii. Dupa putin timp a adormit. L-am privit respirand usor, ritmic, de teama sa nu-l trezesc. A deschis ochii incet si m-a privit. I-am zambit:
- Apleaca-te sa-ti spun ceva...
M-am aplecat spre el si s-a apropiat de urechea mea.Ii simteam respiratia calda pe obraz, pe gat...
- Tu tremuri, a inceput incet. Restul nu am mai auzit. Am inchis ochii, strangand puternic in pumn bluza in dreptul inimii.

" Cineva bate frenetic la usa sufletului meu....ma intreb....oare sa deschid ?"


I-am simtit degetele mangaindu-mi obrajii dogoriti. L-am privit, surprinsa.
- Acum totul e bine, poti sa adormi si tu...
Am ras usor, rasfirandu-i suvitele castanii.

" ....da...."



Si asta e povestea unei fete care, stand singura in turnul ei de fildes si privind mereu afara, s-a indragostit de cerul albastru de vara...........asta e povestea mea.......